Vestigiile Principiei, clădirea comandamentului castrului Legio XIII Gemina din anticul Apulum, şi cele ale unui drum roman, Via Principalis, o descoperire în premieră în România pentru un castru de legiune, dar şi un zid medieval, scoase la iveală în urmă cu doi ani, vor fi conservate, restaurate şi protejate din economiile rezultate în cadrul unui proiect cu fonduri europene, în sumă de aproximativ 19 milioane de lei, fără TVA. "Primăria Alba Iulia a elaborat documentaţia de atribuire pentru 'Punerea în valoare a vestigiilor arheologice descoperite în perioada de implementare a proiectului de reabilitare a Zonei Interioare a Cetăţii'", a anunţat marţi, 5 martie, purtătorul de cuvânt al instituţiei, Mihai Coşer. Conservarea, reîntregirea şi restaurarea elementelor drumului roman, precum şi realizarea unui sistem de protecţie a vestigiilor sunt principalele acţiuni prevăzute în derularea acestui proiect.
În timpul investigaţiilor arheologice, au fost scoase la iveală vestigii ale Principiei, clădirea comandamentului castrului Legio XIII Gemina, foarte bine păstrate. Au fost descoperite două construcţii, precum şi drumurile dintre ele, din strat de pietriş, precum şi o clădire absidată cu sistem interior de încălzire cu hypocaust, urmată spre nord de o curte pavată cu dale mari de piatră şi canale de evacuare a apelor pluviale şi uzate. Totodată au fost descoperite fragmente de vase şi de monumente, între care şi un fragment de coloană votivă dedicată probabil lui Jupiter, numeroase ţigle cu ştampile ale Legiunii a XIII-a Gemina, trei monede romane (două emise pe timpul lui Hadrian). Printre obiectele găsite s-a numărat şi o inscripţie care confirma faptul că împăratul Marcus Aurelius Antonius (Caracalla), însoţit de mama sa, Iulia Domna, a fost în Dacia, inclusiv la Apulum. Într-o altă secţiune de cercetare arheologică a fost descoperit un şir de postamente provenind de la un porticus mare, în care apar şi elemente arhitectonice refolosite (baze de coloane, fragmente de arhitravă), precum şi porţiuni de curte pavată cu dale mari de piatră. De asemenea, au fost găsite numeroase fragmente ceramice, câteva monede, fragmente de monumente arhitectonice. O altă descoperire extrem de importantă, una în premieră pentru un castru de legiune, a fost un fragment de câţiva metri din drumul principal, ce făcea legătura între poarta de sud şi cea de nord. Drumul roman, care era prevăzut pe ambele părţi cu aliniamente paralele de baze de statui sau monumente romane, are dimensiuni tipice pentru acest tip de amenajare romană, respectiv 3,20 metri lăţime, fiind prevăzut la partea carosabilă cu două şiruri paralele de lespezi de piatră prevăzute cu o bordură. Lespezile trebuiau să asigure stabilitatea drumului pentru utilizarea sa de către atelajele romane. Pe pietre se pot observa urmele de trecere ale roţilor de care. Partea centrală este posibil să păstreze rigola de preluare şi de evacuare a apelor pluviale.
Castrul roman de la Apulum a fost cel mai mare din Dacia Romană, construcţia sa demarând în timpul împăratului Hadrian, probabil pe la 125 d.Hr. Timp de peste un secol, fără întrerupere, Apulum a fost sediul Legiunii a XIII-a Gemina. (sursa: Agerpress)