ACL nr. 13B/2025

ACL nr. 13B/2025

Numărul 13B/2025 al revistei științifice Acta Centri Lucusiensis, editată de Centrul de Studii DacoRomanistice Lucus, a fost validat în ședința Colegiului de redacție din 2 februarie 2026, desfășurată sub coordonarea dr. jr. Laurențiu Nistorescu, director al Centrului de cercetare al CSDR Lucus Timișoara.

Detalii »

Articole recente

Volumul de faţă[1] este o traducere a lucrării The Making of the Slavs. History and Archaeology of the Lower Danube Region, c. 500-700, publicată sub egida Cambridge University Press în 2001. La origine o teză de doctorat, susţinută în 1998 la Western Michigan University din Kalamazoo (SUA), cu titlul The making of a...
Potrivit Dicţionarului Explicativ al Limbii Române, ediţia 1998, cuvântul românesc oraş provine din maghiarul város[1]. Celelalte ediţii ale celui mai uzitat dicţionar generalist al limbii române[2] reţin – deloc surprinzător – şi ele aceeaşi explicaţie, care se regăseşte, de altfel, şi în alte instrumente similare:...
1. Regatul getic în vremea lui Alexandru cel Mare şi Zopyrion Asasinarea lui Filip al II-lea, în 335 î.Hr., nu este de natură să distrugă consecinţele politico-juridice ale acţiunilor sale, în particular sistemul de tratate multipartite prin care spaţiul balcanic era organizat într-un organism relativ unitar, deşi nu...
Lecturi reevaluate "Mileniul imperial al Daciei" sau Bizanţul de dinaintea Bizanţului             Istoria, se ştie, nu este numai ştiinţă, ci şi conştiinţă; fireşte, una supraindividuală şi transgeneraţională. Din această cauză, percepţia istoriei este mai expusă subiectivismului decât în cazul altor aşa-zise...
Încă de la întemeierea cetăţilor greceşti religia pătrunde în toate formele vieţii lor oficiale şi private. Această situaţie este general valabilă atât pentru marile cetăţi din Grecia continentală şi Asia Mică, cât şi pentru celelalte aşezări întemeiate pretutindeni în lumea greacă; printre acestea din urmă se numără...
Repere politico-evenimenţiale ale domniei tandemului Burebista-Deceneu             Reunirea sub o comandă unică a forţelor celor patru formaţiuni politico-juridice din bazinul Dunării a generat un dispozitiv militar excepţional şi fără precedent în această regiune. Strabon ne precizează şi dimensiunea acestui...
În societatea autohtonă din Dacia Magna, atât în epoca preclasică, aici analizată, cât şi în perioada următoare, a dominat familia nucleară. Poate cel mai important argument care susţine această aserţiune este dimensiunea locuinţelor descoperite în acest spaţiu: cu rarisime excepţii, acestea au suprafeţe mici sau...
Despre pătrunderea sarmaţilor iazygi în spaţiul dintre Dunăre și Tisa au curs râuri de cerneală, subiect aprig dezbătut, dar care încă stârnește controverse[1]. Coroborarea știrilor antice despre sarmaţii iazygi cu studiile moderne au trasat, la modul general, o cronologie relativă a venirii acestui neam barbar în...
Caracterul războinic al geto-dacilor răzbate vizibil din textele antice, iar descoperirile arheologice, care au relevat fortificaţii, morminte şi armament, îl confirmă şi îi justifică renumele dobândit. Dimensiunea fenomenului militar din spaţiul nord-dunărean determină existenţa unor elite a căror preocupare...
1. Izvoarele primare: Herodot şi Platon Înzestrat de posteritate cu un prestigiu excepţional, personajul Zalmoxis are o "hagiografie" întemeiată, în vădit contrast cu notorietatea dobândită post-factum, pe un corpus foarte restrâns de surse, aproape exclusiv literare, în cuprinsul cărora, pe deasupra, el este...

Informateca