ACL nr. 9B/2021

ACL nr. 9B/2021

Numărul 9B/2021 al revistei științifice Acta Centri Lucusiensis, editată de Centrul de Studii DacoRomanistice Lucus, a fost validat în ședința Colegiului de redacție din 20 februarie 2022, desfășurată sub prezidiul prof. dr. emeritus Dan Negrescu.

Detalii »

Articole recente

Cercetarea apărării provinciei Dacia a căutat să identifice traseul graniţei Imperiului Roman la nordul Dunării de Jos, în secolul II-III d.Hr., urmărind arheologic identificarea reţelei de fortificaţii, burguri şi turnuri specifice zonei de limes. Pentru linia Dunării de Jos aceste cercetări au fost încurajate pe de...
Pentru prima dată, o posibilă identificare a regelui Decebal[1] a fost dată de Emil Panaitescu[2], în anul 1923, care considera că un bust antic (datat, începutul sec. al II-lea d.Hr.) al unui nobil dac (pileatus), păstrat în colecţiile Muzeului Vaticanului, reprezintă monarhul dac. Această tentativă de a arăta că « ...
După încheierea celor două războaie mai mari purtate de romani la nordul Dunării, aceştia i-au înfrânt definitiv pe daci şi au creat provincia Dacia. Sarmizegetusa Regia a fost transformată în castru pentru trupele rămase să pacifice zona1, iar în Ţara Haţegului a fost construită o nouă capitală, cu acelaşi nume,...
* cu privire specială asupra problematicii reconstructelor instituţionale Cu ilustra excepţie a principelui academician Dimitrie Cantemir[1], de la cumpăna veacurilor XVII şi XVIII, care a adus problema substratului preroman în prim-planul cercetării europene, limitându-se (inevitabil pentru epoca sa) la schiţarea...
Potrivit Dicţionarului Explicativ al Limbii Române, ediţia 1998, cuvântul românesc oraş provine din maghiarul város[1]. Celelalte ediţii ale celui mai uzitat dicţionar generalist al limbii române[2] reţin – deloc surprinzător – şi ele aceeaşi explicaţie, care se regăseşte, de altfel, şi în alte instrumente similare:...
Dacă izvoarele literare care ne-au parvenit nu conţin nici o referire nemijlocită la la instituţiile asociate comunităţilor locale din cuprinsul teritoriului de referinţă (stare de fapt valabilă atât pentru epocile arhaică şi preclasică, cât şi pentru cea clasică a istoriei geto-dacilor), nu mai puţin adevărat este...
Înainte ca Boethius să fi descoperit puterea consolatoare a filosofiei (vezi De consolatione philosophiae), părintele absolut al traducerii moderne, Sfântul Ieronim, descoperea ceea ce am putea numi consolationes translationis, adică „mângâierile tălmăcirii”. Suntem tentaţi, cel mai adesea, să vorbim, de rostul şi...
1. Paradoxurile unei atitudini Printr-un consens generalizat (dar nu unamin, dacă ar fi să invocăm doar perspectiva sceptică a unui Giuseppe Rensi), istoria este considerată a fi ştiinţă şi-mai-mult-de-atât. Perceput nuanţat, ca subiectivism derivat din memoria afectivă a colectivităţii, "pretext al predicării morale...
MOTTO Atunci, pe Heracles îl îndemnă inima Să plece spre ţara istriană unde-l primi fiica Latonei Cea pricepută la mânatul cailor Pindar, Olimpicele, III, 25-28 Este aproape pleonastic să asociem în aceeaşi frază termenii „geţi” şi „cai”: încă de la cele mai vechi consemnări ale existenţei marelui neam tracic de la...
Argument Miron Costin și Dimitrie Cantemir l-au citit și evocat pe Publius Ovidius Naso. La fel, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Grigore Tocilescu, Alexandru D. Xenopol, Vasile Pârvan sau George Călinescu. Cu toții au surprins valoarea literară și, mai ales cu privire la opera sa tomitană - nu vom folosi sintagma consacrată...

Informateca

  • 12 Aprilie 2022
    Agenția Națională Arheologică a Republicii Moldova și Rezervația arheologică Orheiul Vechi va organiza vineri,m 15 aprilie, de la ora 15, la și cu sprijinul Muzeului de Istorie, Etnografie și Artă din orașul Cimișlia, lansarea volumului ”...
  • 9 Aprilie 2022
    Societatea de Studii Clasice din România organizează joi, 14 aprilie, de la ora 18, la sediul din str. Edgar Quinet nr 5-7, București, comunicarea publică ”Studiul substratului limbii române în concepția lui Grigore Brâncuș”. Va...
  • 17 Martie 2022
    Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, va găzdui în data de 18 martie 2022, de la ora 12, la Aula „Adrian Rădulescu” , lansarea volumului Pontica 54/2021 In memoriam Mihai Irimia și a website-ului https://revistapontica.com. 
  • 18 Februarie 2022
    Facultatea de Istorie a Universității Al. I. Cuza din Iași organizează marți, 22 februarie, de la ora 17, în parteneriat cu Institutul de Arheologie și Istoria Artei Cluj-Napoca, Filiala Iași a Societății de Studii Clasice din România și...
  • 5 Februarie 2022
    Cercetătorii Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța au descoperit, cu ocazia unor lucrării de reabilitare a clădirii Teatrului de Stat Fantasio, un nou tronson al zidului de incintă al cetății antice Tomis. Tronsonul nou...
  • 12 Ianuarie 2022
    În cadrul programului de conferințe științifice ”Arheologia pentru toți”, Institutul Național al Patrimoniului va organiza miercuri, 19 ianuarie, de la ora 16, prelegerea-prezentare ”Castrul roman de la Brețcu/Angustia”. 
    Aflat în zona...
  • 4 Decembrie 2021
    Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca va organiza, în perioada 7-9 decembrie, cea de-a IX-a ediție a colocviului Limes Forum, manifestare care reunește anual specialiștii din domeniul frontierelor romane din România:...
  • 30 Noiembrie 2021
    La mulți ani, România!