1. Recuperarea lui Rubobostes. Identitatea unui personaj istoric
Personaj cu o puternică amprentă în istoria Europei răsăritene din ultimul veac al erei precedente, Burebista îşi datorează supravieţuirea în memoria documentară în primul rând lui Strabon[1] – acesta consemnându-i lapidar, dar coerent şi bine integrat...
La două secole după abandonarea regimului republican și transformarea sa într-o putere eminamente globală, Imperiul Roman s-a confruntat cu o îndelungată perioadă de anarhie. Întinsă practic pe toată durata secolului III și având ca principal factor generator ceea ce astăzi am desemna drept tendințe federaliste,...
În societatea autohtonă din Dacia Magna, atât în epoca preclasică, aici analizată, cât şi în perioada următoare, a dominat familia nucleară. Poate cel mai important argument care susţine această aserţiune este dimensiunea locuinţelor descoperite în acest spaţiu: cu rarisime excepţii, acestea au suprafeţe mici sau...
După încheierea celor două războaie mai mari purtate de romani la nordul Dunării, aceştia i-au înfrânt definitiv pe daci şi au creat provincia Dacia. Sarmizegetusa Regia a fost transformată în castru pentru trupele rămase să pacifice zona1, iar în Ţara Haţegului a fost construită o nouă capitală, cu acelaşi nume,...
Cunoscută și prin sintagma ”epoca marilor migrații”, îndelunga perioadă dintre sosirea hunilor la gurile Dunării din anul 376 și invazia tătaro-mongolă din 1241 s-a remarcat nu doar prin procesele politico-militare asociate în mod firesc invaziilor (a căror succesiune, nota bene!, a avut un ritm multigenerațional,...
Aurel Rustoiu este cercetător ştiinţific la Institutul de Arheologie şi Istoria Artei din Cluj-Napoca. Autorul a mai publicat, ca precedente ale acestei direcţii de cercetare, volume precum Solotvino-„Cetate” (Ucraina Transcarpatică). Aşezările din epoca bronzului, a fierului şi din evul mediu timpuriu (în 2002),...
Împrumutul terminologic a constituit, dintotdeauna şi pentru orice idiom natural, un mijloc privilegiat de dezvoltare, cu precădere (dar nu numai) sub aspectul vocabularului, concurând adesea ansamblul mijloacelor interne de extensiune terminologică şi semantică. Condiţia cea mai importantă, indispensabilă, pentru ca...
Cel mai adesea, săpăturile arheologice desfăşurate în castrele şi aşezările civile de pe cuprinsul Daciei romane au dus la descoperirea unor cantităţi importante de oase de animale domestice şi sălbatice. Analizate şi interpretate corect, acestea ne pot oferi o gamă diversă de informaţii privitoare la creşterea...
Literatura para-științifică[1] a ultimului sfert de veac a făcut din Regalianus, printr-o reevaluare care intra în contradicție cu izvoarele istorice și care forțau intepretarea contextului printr-o cheie de lectură improprie acestuia[2], fie un soi de erou-simbol al unei nepetrecute resurecții dacice în interiorul...
După cum sperăm că am demonstrat în prima parte a acestui studiu[1], prezumţia că termenul românesc oraş ar proveni din cuvântul maghiar város – prezumţie vehiculată în notele etimologice ale dicţionarelor noastre ca certitudine, în pofida faptului că ea nu se întemeiază pe investigaţie critică autentică – este...