Situl de la Tibiscum-Jupa, punctul “Peste ziduri”, este unul dintre cele mai intens cercetate situri din Banat, şi a oferit întotdeauna specialiştilor în istoria militară romană informaţii valoroase şi piese arheologice reprezentative. Însă multe dintre materialele arheologice fragmentare, de importanţă redusă, scoase...
Cel mai adesea, săpăturile arheologice desfăşurate în castrele şi aşezările civile de pe cuprinsul Daciei romane au dus la descoperirea unor cantităţi importante de oase de animale domestice şi sălbatice. Analizate şi interpretate corect, acestea ne pot oferi o gamă diversă de informaţii privitoare la creşterea...
Estul provinciei Dacia a rămas până în prezent o zonă puţin cunoscută prin vestigiile sale arheologice de epocă romană[1]. Acest fapt a atras deseori concluzii care subliniau caracterul rural, slab dezvoltat al aşezărilor din această zonă[2]. Pe de altă parte este adevărat că până în prezent nu avem atestată în...
Cercetarea apărării provinciei Dacia a căutat să identifice traseul graniţei Imperiului Roman la nordul Dunării de Jos, în secolul II-III d.Hr., urmărind arheologic identificarea reţelei de fortificaţii, burguri şi turnuri specifice zonei de limes. Pentru linia Dunării de Jos aceste cercetări au fost încurajate pe de...
Reevaluarea astăzi, fie şi doar sub forma unei recenzii, a celei mai aplicate din lucrările de sinteză purtând semnătura prof. dr. Silviu Sanie[1], este, fără îndoială, un exerciţiu la marginea paradoxului - şi aceasta pentru că, pe de o parte, lucrarea în cauză se confruntă cu un volum de informaţii eminamente...
Cu aproape un veac în urmă, filologul Constantin C. Diculescu îşi imagina, speculând pe baza cuvântului german Träublein, că originea cuvântului românesc strugure trebuie căutată în idiomul străgermanic al gepizilor, presupunând existenţa în limba acestora a unei forme arhaice *thrubilo sau *struwilo[1]. Fapt oarecum...
Dacă izvoarele literare care ne-au parvenit nu conţin nici o referire nemijlocită la la instituţiile asociate comunităţilor locale din cuprinsul teritoriului de referinţă (stare de fapt valabilă atât pentru epocile arhaică şi preclasică, cât şi pentru cea clasică a istoriei geto-dacilor), nu mai puţin adevărat este...
Cartea cuprinde 10 capitole, fiecare cu o secţiune specială de bibliografie, care înlocuieşte sistemul de citare academică. Urmează o concluzie, un apendice iconografic, o cronologie a Daciei romane, lista guvernatorilor, bibliografia generală, corespondenţa toponimelor antice şi moderne şi un indice de nume.
Contrar...
Începând din 602 – odată cu prăbușirea frontierei dunărene a Imperiului Bizantin – avarii și slavii s-au revărsat în teritoriile bizantine sud-dunărene. Slavii au ocupat întreaga Peninsulă Balcanică până în punctul ei cel mai meridional. Ei au ajuns până în sudul Peloponezului, pe țărmurile şi în insulele Mării Egee...
- Stimate domnule Ovidiu Pecican, sunteţi doctor în istorie, cercetător în antropologie culturală şi autor a peste douăzeci de volume de specialitate, carieră aparent paradoxală pentru cineva care a debutat în (sau prin) literatura SF. Ce au în comun, din propria perspectivă, cele două domenii?
- Ambele marşează pe...
