ACL nr. 14A/2026

ACL nr. 14A/2026

Numărul 14A/2026 al revistei științifice Acta Centri Lucusiensis, editată de Centrul de Studii DacoRomanistice Lucus, a fost validat în ședința Colegiului de redacție din 8 august 2026, desfășurată sub coordonarea dr. jr. Laurențiu Nistorescu, director al Centrului de cercetare al CSDR Lucus Timișoara.

Detalii »

Articole recente

Începând din 602 – odată cu prăbușirea frontierei dunărene a Imperiului Bizantin – avarii și slavii s-au revărsat în teritoriile bizantine sud-dunărene. Slavii au ocupat întreaga Peninsulă Balcanică până în punctul ei cel mai meridional. Ei au ajuns până în sudul Peloponezului, pe țărmurile şi în insulele Mării Egee...
Cartea cuprinde 10 capitole, fiecare cu o secţiune specială de bibliografie, care înlocuieşte sistemul de citare academică. Urmează o concluzie, un apendice iconografic, o cronologie a Daciei romane, lista guvernatorilor, bibliografia generală, corespondenţa toponimelor antice şi moderne şi un indice de nume. Contrar...
- Stimate domnule Ovidiu Pecican, sunteţi doctor în istorie, cercetător în antropologie culturală şi autor a peste douăzeci de volume de specialitate, carieră aparent paradoxală pentru cineva care a debutat în (sau prin) literatura SF. Ce au în comun, din propria perspectivă, cele două domenii? - Ambele marşează pe...
Argument Miron Costin și Dimitrie Cantemir l-au citit și evocat pe Publius Ovidius Naso. La fel, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Grigore Tocilescu, Alexandru D. Xenopol, Vasile Pârvan sau George Călinescu. Cu toții au surprins valoarea literară și, mai ales cu privire la opera sa tomitană - nu vom folosi sintagma consacrată...
Situl de la Tibiscum-Jupa, punctul “Peste ziduri”, este unul dintre cele mai intens cercetate situri din Banat, şi a oferit întotdeauna specialiştilor în istoria militară romană informaţii valoroase şi piese arheologice reprezentative. Însă multe dintre materialele arheologice fragmentare, de importanţă redusă, scoase...
Contemporan cu destructurarea regatului pan-tracic, survenită după moartea lui Kotys I, şi în condiţiile ascensiunii puterii macedoneene, izvoarele consemnează, la gurile Dunării, existenţa a două autorităţi regale, aflate în conflict structural una cu cealaltă: este vorba de regele scit Atheas, presat de sarmaţii...
1. Izvoarele primare: Herodot şi Platon Înzestrat de posteritate cu un prestigiu excepţional, personajul Zalmoxis are o "hagiografie" întemeiată, în vădit contrast cu notorietatea dobândită post-factum, pe un corpus foarte restrâns de surse, aproape exclusiv literare, în cuprinsul cărora, pe deasupra, el este...
În imediata succesiune a domniei lui Zalmoxis[1], izvoarele literare care ne-au parveit nu ne oferă prea multe informaţii privitoare la situaţia politică din regiunea Dunării de Jos şi cu atât mai puţin la o instituţie anume (fie ea şi cea mai vizibilă) a arhitecturii statale din această parte a lumii. Dacă această...
Înainte ca Boethius să fi descoperit puterea consolatoare a filosofiei (vezi De consolatione philosophiae), părintele absolut al traducerii moderne, Sfântul Ieronim, descoperea ceea ce am putea numi consolationes translationis, adică „mângâierile tălmăcirii”. Suntem tentaţi, cel mai adesea, să vorbim, de rostul şi...
Lecturi reevaluate "Mileniul imperial al Daciei" sau Bizanţul de dinaintea Bizanţului             Istoria, se ştie, nu este numai ştiinţă, ci şi conştiinţă; fireşte, una supraindividuală şi transgeneraţională. Din această cauză, percepţia istoriei este mai expusă subiectivismului decât în cazul altor aşa-zise...

Informateca

  • 29 Mai 2026
    Call for papers, deadline: july, 21, 2026: Centrul de cercetare al CSDR Lucus lansează invitația la contribuții – articole originale, recenzii și/sau traduceri autorizate de autori – pentru a 27-a apariție a revistei Acta Centri...
  • 11 Mai 2026
    Facultatea de Științe Socio-Umane din cadrul Universității Lucian Blaga Sibiu va găzdui, în zilele de 28 și 29 mai, ediția a LX-a a Sesiunii Anuale de Rapoarte Arheologice din România. SNRA marchează un moment aniversar important, oferind...
  • 17 Aprilie 2026
    Centrul de Istorie Comparată a Societăților Antice din cadrul facultății de Istorie a Universității din București organizează a 14-a sesiune anuală în data de 24 aprilie 2026, cu începere de la ora 10, la Facultatea de Matematică, sala 218...
  • 10 Aprilie 2026
    Institutul Patrimoniului Cultural vă invită la evenimentul științific „Cercetări arheologice în Republica Moldova: Campania 2025. Sesiunea Națională de Rapoarte”, care va avea loc la data de 17 aprilie 2026, în municipiul Chișinău, în...
  • 23 Martie 2026
    Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române organizează sesiunea anuală de comunicări ştiinţifice cu tema „Metodă, teorie şi practică în arheologia contemporană”. Manifestarea, organizată în colaborare cu Biblioteca...
  • 13 Martie 2026
    Muzeul Național de Istorie a Moldovei va găzdui, în zilele de 19 - 21 martie, conferința științifică ”Epoca târzie a fierului, între Marea Baltică și Marea Neagră”, organizată de Universitatea Pedagogică de Stat Ion Creangă din Chișinău,...
  • 21 Februarie 2026
    În perioada 25-28 februarie 2026, Centrul de Arheologie „Ion Niculiță” (Universitatea de Stat din Moldova) și Institutul de Arheologie Preistorică (Universitatea Liberă Berlin) vor găzdui colocviul cu titlul „Statut și prestigiu în epoca...
  • 16 Februarie 2026
    Pe data de 26 februarie 2026, cu începere de la ora 9.30, la Universitatea de Stat din Moldova (holul etajului II, blocul central) va fi vernisată expoziția: „Miros de pâine caldă. Pâinea în epoca regatului dac”. Expoziția își propune să...