Înainte ca Boethius să fi descoperit puterea consolatoare a filosofiei (vezi De consolatione philosophiae), părintele absolut al traducerii moderne, Sfântul Ieronim, descoperea ceea ce am putea numi consolationes translationis, adică „mângâierile tălmăcirii”.
Suntem tentaţi, cel mai adesea, să vorbim, de rostul şi...
Contemporan cu destructurarea regatului pan-tracic, survenită după moartea lui Kotys I, şi în condiţiile ascensiunii puterii macedoneene, izvoarele consemnează, la gurile Dunării, existenţa a două autorităţi regale, aflate în conflict structural una cu cealaltă: este vorba de regele scit Atheas, presat de sarmaţii...
Lecturi reevaluate
"Mileniul imperial al Daciei" sau Bizanţul de dinaintea Bizanţului
Istoria, se ştie, nu este numai ştiinţă, ci şi conştiinţă; fireşte, una supraindividuală şi transgeneraţională. Din această cauză, percepţia istoriei este mai expusă subiectivismului decât în cazul altor aşa-zise...
Situl de la Tibiscum-Jupa, punctul “Peste ziduri”, este unul dintre cele mai intens cercetate situri din Banat, şi a oferit întotdeauna specialiştilor în istoria militară romană informaţii valoroase şi piese arheologice reprezentative. Însă multe dintre materialele arheologice fragmentare, de importanţă redusă, scoase...
Cercetarea apărării provinciei Dacia a căutat să identifice traseul graniţei Imperiului Roman la nordul Dunării de Jos, în secolul II-III d.Hr., urmărind arheologic identificarea reţelei de fortificaţii, burguri şi turnuri specifice zonei de limes. Pentru linia Dunării de Jos aceste cercetări au fost încurajate pe de...
Volumul, apărut într-o excelentă ţinută grafică, este rezultatul mai multor stadii de cercetare efectuate de autor la Paris, devenite posibile datorită unei burse Andrew Mellon girate de Maison des Sciences de l’Homme. După cum ne mărturiseşte autorul în prefaţă (p. 7-8), ideea de a redacta această lucrare i-a venit...
Prototipul
Panoplia de arme curbe dacice, cu un larg evantai de forme şi dimensiuni, a făcut necesară o încercare de tipologizare, cu intenţia clară de extragere din arsenalul dacic a acelei arme care să corespundă cât mai fidel caracteristicilor temutei în epoca falx Dacica[1]. Acest demers, deşi s-a dovedit anevoios...
Hegemon de necontestat al vestului mediteraneean, Roma intră, în secolul I î.Hr., în atotcuprinzătoarea competiţie din spaţiul est-mediteraneean, regiune cu o multimilenară istorie a manifestărilor imperiale, în care - subliniem acest fapt - are de purtat o confruntare frontală nu cu o altă putere statală, fie ea şi...
La două secole după abandonarea regimului republican și transformarea sa într-o putere eminamente globală, Imperiul Roman s-a confruntat cu o îndelungată perioadă de anarhie. Întinsă practic pe toată durata secolului III și având ca principal factor generator ceea ce astăzi am desemna drept tendințe federaliste,...
Spre deosebire de aristocraţie, identificabilă în orice structură socială şi cu atât mai mult în cele de arhitectură statală, drept deţinătorul colectiv al puterii politice, starea a treia joacă (fireşte, acolo unde gradul de complexitate şi maturitate al corpului social îi permite existenţa) rolul de factor de...
