MOTTO
Atunci, pe Heracles îl îndemnă inima
Să plece spre ţara istriană
unde-l primi fiica Latonei
Cea pricepută la mânatul cailor
Pindar, Olimpicele, III, 25-28
Este aproape pleonastic să asociem în aceeaşi frază termenii „geţi” şi „cai”: încă de la cele mai vechi consemnări ale existenţei marelui neam tracic de la...
Configurând limitele reprezentării, Michel Foucault vede istoria drept „zona cea mai erudită, cea mai în cunoştinţă de cauză, cea mai trează, cea mai încărcată, poate, a memoriei noastre; dar ea este, totodată, şi fondul din care toate fiinţele vin spre existenţă şi spre scânteierea lor de o clipă.”[1] Sunt aici...
Estul provinciei Dacia a rămas până în prezent o zonă puţin cunoscută prin vestigiile sale arheologice de epocă romană[1]. Acest fapt a atras deseori concluzii care subliniau caracterul rural, slab dezvoltat al aşezărilor din această zonă[2]. Pe de altă parte este adevărat că până în prezent nu avem atestată în...
Stabilirea maghiarilor în câmpia Panoniei în anul 896 sub conducerea liderului lor Arpad s-a făcut cu încuviinţarea bizantinilor ai căror aliaţi erau. Misiunea nomazilor războinici la vremea respectivă era de a slăbi crescânda influenţă zonală, de pe cursul mijlociu al Dunării, a regatului Moraviei Mari, un stat slav...
Contemporan cu destructurarea regatului pan-tracic, survenită după moartea lui Kotys I, şi în condiţiile ascensiunii puterii macedoneene, izvoarele consemnează, la gurile Dunării, existenţa a două autorităţi regale, aflate în conflict structural una cu cealaltă: este vorba de regele scit Atheas, presat de sarmaţii...
Reevaluarea astăzi, fie şi doar sub forma unei recenzii, a celei mai aplicate din lucrările de sinteză purtând semnătura prof. dr. Silviu Sanie[1], este, fără îndoială, un exerciţiu la marginea paradoxului - şi aceasta pentru că, pe de o parte, lucrarea în cauză se confruntă cu un volum de informaţii eminamente...
În imediata succesiune a domniei lui Zalmoxis[1], izvoarele literare care ne-au parveit nu ne oferă prea multe informaţii privitoare la situaţia politică din regiunea Dunării de Jos şi cu atât mai puţin la o instituţie anume (fie ea şi cea mai vizibilă) a arhitecturii statale din această parte a lumii. Dacă această...
Cel mai adesea, săpăturile arheologice desfăşurate în castrele şi aşezările civile de pe cuprinsul Daciei romane au dus la descoperirea unor cantităţi importante de oase de animale domestice şi sălbatice. Analizate şi interpretate corect, acestea ne pot oferi o gamă diversă de informaţii privitoare la creşterea...
Situl de la Tibiscum-Jupa, punctul “Peste ziduri”, este unul dintre cele mai intens cercetate situri din Banat, şi a oferit întotdeauna specialiştilor în istoria militară romană informaţii valoroase şi piese arheologice reprezentative. Însă multe dintre materialele arheologice fragmentare, de importanţă redusă, scoase...
Cartea cuprinde 10 capitole, fiecare cu o secţiune specială de bibliografie, care înlocuieşte sistemul de citare academică. Urmează o concluzie, un apendice iconografic, o cronologie a Daciei romane, lista guvernatorilor, bibliografia generală, corespondenţa toponimelor antice şi moderne şi un indice de nume.
Contrar...
