ACL nr. 9B/2021

ACL nr. 9B/2021

Numărul 9B/2021 al revistei științifice Acta Centri Lucusiensis, editată de Centrul de Studii DacoRomanistice Lucus, a fost validat în ședința Colegiului de redacție din 20 februarie 2022, desfășurată sub prezidiul prof. dr. emeritus Dan Negrescu.

Detalii »

Articole recente

Dacă izvoarele literare care ne-au parvenit nu conţin nici o referire nemijlocită la la instituţiile asociate comunităţilor locale din cuprinsul teritoriului de referinţă (stare de fapt valabilă atât pentru epocile arhaică şi preclasică, cât şi pentru cea clasică a istoriei geto-dacilor), nu mai puţin adevărat este...
Contemporan cu destructurarea regatului pan-tracic, survenită după moartea lui Kotys I, şi în condiţiile ascensiunii puterii macedoneene, izvoarele consemnează, la gurile Dunării, existenţa a două autorităţi regale, aflate în conflict structural una cu cealaltă: este vorba de regele scit Atheas, presat de sarmaţii...
În societatea autohtonă din Dacia Magna, atât în epoca preclasică, aici analizată, cât şi în perioada următoare, a dominat familia nucleară. Poate cel mai important argument care susţine această aserţiune este dimensiunea locuinţelor descoperite în acest spaţiu: cu rarisime excepţii, acestea au suprafeţe mici sau...
1. Izvoarele primare: Herodot şi Platon Înzestrat de posteritate cu un prestigiu excepţional, personajul Zalmoxis are o "hagiografie" întemeiată, în vădit contrast cu notorietatea dobândită post-factum, pe un corpus foarte restrâns de surse, aproape exclusiv literare, în cuprinsul cărora, pe deasupra, el este...
Configurând limitele reprezentării, Michel Foucault vede istoria drept „zona cea mai erudită, cea mai în cunoştinţă de cauză, cea mai trează, cea mai încărcată, poate, a memoriei noastre; dar ea este, totodată, şi fondul din care toate fiinţele vin spre existenţă şi spre scânteierea lor de o clipă.”[1] Sunt aici...
Pe bună dreptate, se insistă tot mai frecvent asupra ideii potrivit căreia începuturile culturii scrise româneşti ar trebui plasate în perioada patristică, urmând modele demne de luat în seamă. Dar cum rostul acestor rânduri nu este acela de a alimenta sau clarifica problema amintită, vom porni, totuşi, de la premisa...
1. Paradoxurile unei atitudini Printr-un consens generalizat (dar nu unamin, dacă ar fi să invocăm doar perspectiva sceptică a unui Giuseppe Rensi), istoria este considerată a fi ştiinţă şi-mai-mult-de-atât. Perceput nuanţat, ca subiectivism derivat din memoria afectivă a colectivităţii, "pretext al predicării morale...
Argument Miron Costin și Dimitrie Cantemir l-au citit și evocat pe Publius Ovidius Naso. La fel, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Grigore Tocilescu, Alexandru D. Xenopol, Vasile Pârvan sau George Călinescu. Cu toții au surprins valoarea literară și, mai ales cu privire la opera sa tomitană - nu vom folosi sintagma consacrată...
Împrumutul terminologic a constituit, dintotdeauna şi pentru orice idiom natural, un mijloc privilegiat de dezvoltare, cu precădere (dar nu numai) sub aspectul vocabularului, concurând adesea ansamblul mijloacelor interne de extensiune terminologică şi semantică. Condiţia cea mai importantă, indispensabilă, pentru ca...
Potrivit Dicţionarului Explicativ al Limbii Române, ediţia 1998, cuvântul românesc oraş provine din maghiarul város[1]. Celelalte ediţii ale celui mai uzitat dicţionar generalist al limbii române[2] reţin – deloc surprinzător – şi ele aceeaşi explicaţie, care se regăseşte, de altfel, şi în alte instrumente similare:...

Informateca

  • 12 Aprilie 2022
    Agenția Națională Arheologică a Republicii Moldova și Rezervația arheologică Orheiul Vechi va organiza vineri,m 15 aprilie, de la ora 15, la și cu sprijinul Muzeului de Istorie, Etnografie și Artă din orașul Cimișlia, lansarea volumului ”...
  • 9 Aprilie 2022
    Societatea de Studii Clasice din România organizează joi, 14 aprilie, de la ora 18, la sediul din str. Edgar Quinet nr 5-7, București, comunicarea publică ”Studiul substratului limbii române în concepția lui Grigore Brâncuș”. Va...
  • 17 Martie 2022
    Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, va găzdui în data de 18 martie 2022, de la ora 12, la Aula „Adrian Rădulescu” , lansarea volumului Pontica 54/2021 In memoriam Mihai Irimia și a website-ului https://revistapontica.com. 
  • 18 Februarie 2022
    Facultatea de Istorie a Universității Al. I. Cuza din Iași organizează marți, 22 februarie, de la ora 17, în parteneriat cu Institutul de Arheologie și Istoria Artei Cluj-Napoca, Filiala Iași a Societății de Studii Clasice din România și...
  • 5 Februarie 2022
    Cercetătorii Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța au descoperit, cu ocazia unor lucrării de reabilitare a clădirii Teatrului de Stat Fantasio, un nou tronson al zidului de incintă al cetății antice Tomis. Tronsonul nou...
  • 12 Ianuarie 2022
    În cadrul programului de conferințe științifice ”Arheologia pentru toți”, Institutul Național al Patrimoniului va organiza miercuri, 19 ianuarie, de la ora 16, prelegerea-prezentare ”Castrul roman de la Brețcu/Angustia”. 
    Aflat în zona...
  • 4 Decembrie 2021
    Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca va organiza, în perioada 7-9 decembrie, cea de-a IX-a ediție a colocviului Limes Forum, manifestare care reunește anual specialiștii din domeniul frontierelor romane din România:...
  • 30 Noiembrie 2021
    La mulți ani, România!