1. Paradoxurile unei atitudini
Printr-un consens generalizat (dar nu unamin, dacă ar fi să invocăm doar perspectiva sceptică a unui Giuseppe Rensi), istoria este considerată a fi ştiinţă şi-mai-mult-de-atât. Perceput nuanţat, ca subiectivism derivat din memoria afectivă a colectivităţii, "pretext al predicării morale...
Spre deosebire de aristocraţie, identificabilă în orice structură socială şi cu atât mai mult în cele de arhitectură statală, drept deţinătorul colectiv al puterii politice, starea a treia joacă (fireşte, acolo unde gradul de complexitate şi maturitate al corpului social îi permite existenţa) rolul de factor de...
Pentru prima dată, o posibilă identificare a regelui Decebal[1] a fost dată de Emil Panaitescu[2], în anul 1923, care considera că un bust antic (datat, începutul sec. al II-lea d.Hr.) al unui nobil dac (pileatus), păstrat în colecţiile Muzeului Vaticanului, reprezintă monarhul dac. Această tentativă de a arăta că « ...
În societatea autohtonă din Dacia Magna, atât în epoca preclasică, aici analizată, cât şi în perioada următoare, a dominat familia nucleară. Poate cel mai important argument care susţine această aserţiune este dimensiunea locuinţelor descoperite în acest spaţiu: cu rarisime excepţii, acestea au suprafeţe mici sau...
Caracterul războinic al geto-dacilor răzbate vizibil din textele antice, iar descoperirile
arheologice, care au relevat fortificaţii, morminte şi armament, îl confirmă şi îi justifică
renumele dobândit. Dimensiunea fenomenului militar din spaţiul nord-dunărean determină
existenţa unor elite a căror preocupare...
1. Regatul getic în vremea lui Alexandru cel Mare şi Zopyrion
Asasinarea lui Filip al II-lea, în 335 î.Hr., nu este de natură să distrugă consecinţele politico-juridice ale acţiunilor sale, în particular sistemul de tratate multipartite prin care spaţiul balcanic era organizat într-un organism relativ unitar, deşi nu...
Prototipul
Panoplia de arme curbe dacice, cu un larg evantai de forme şi dimensiuni, a făcut necesară o încercare de tipologizare, cu intenţia clară de extragere din arsenalul dacic a acelei arme care să corespundă cât mai fidel caracteristicilor temutei în epoca falx Dacica[1]. Acest demers, deşi s-a dovedit anevoios...
Descoperirile arheologice de armuri au, în general, un caracter izolat, acestea aparţinând unor complexe arheologice, respectiv morminte ale unor indivizi cu o poziţie dominantă pe scara socială. Plecând de la această realitate, la care se adaugă valoarea economică şi tehnologia deloc la îndemâna oricui, se poate...
“... in bellum profectus est cum cognitis militibus hostem Parthum contemnentibus, saggitarum ictus post ingentia Dacorum falcibus inlata volnera despicatui habentibus.”[1]
Introducere
Într-o societate războinică precum cea veche nord-dunăreană, este de la sine înţeles că progresele înregistrate în metalurgie, în...
Despre pătrunderea sarmaţilor iazygi în spaţiul dintre Dunăre și Tisa au curs râuri de cerneală, subiect aprig dezbătut, dar care încă stârnește controverse[1]. Coroborarea știrilor antice despre sarmaţii iazygi cu studiile moderne au trasat, la modul general, o cronologie relativă a venirii acestui neam barbar în...
