* cu privire specială asupra problematicii reconstructelor instituţionale
Cu ilustra excepţie a principelui academician Dimitrie Cantemir[1], de la cumpăna veacurilor XVII şi XVIII, care a adus problema substratului preroman în prim-planul cercetării europene, limitându-se (inevitabil pentru epoca sa) la schiţarea...
Reevaluarea astăzi, fie şi doar sub forma unei recenzii, a celei mai aplicate din lucrările de sinteză purtând semnătura prof. dr. Silviu Sanie[1], este, fără îndoială, un exerciţiu la marginea paradoxului - şi aceasta pentru că, pe de o parte, lucrarea în cauză se confruntă cu un volum de informaţii eminamente...
1. Regatul getic în vremea lui Alexandru cel Mare şi Zopyrion
Asasinarea lui Filip al II-lea, în 335 î.Hr., nu este de natură să distrugă consecinţele politico-juridice ale acţiunilor sale, în particular sistemul de tratate multipartite prin care spaţiul balcanic era organizat într-un organism relativ unitar, deşi nu...
Cu aproape un veac în urmă, filologul Constantin C. Diculescu îşi imagina, speculând pe baza cuvântului german Träublein, că originea cuvântului românesc strugure trebuie căutată în idiomul străgermanic al gepizilor, presupunând existenţa în limba acestora a unei forme arhaice *thrubilo sau *struwilo[1]. Fapt oarecum...
Volumul de faţă[1] este o traducere a lucrării The Making of the Slavs. History and Archaeology of the Lower Danube Region, c. 500-700, publicată sub egida Cambridge University Press în 2001. La origine o teză de doctorat, susţinută în 1998 la Western Michigan University din Kalamazoo (SUA), cu titlul The making of a...
1. Recuperarea lui Rubobostes. Identitatea unui personaj istoric
Personaj cu o puternică amprentă în istoria Europei răsăritene din ultimul veac al erei precedente, Burebista îşi datorează supravieţuirea în memoria documentară în primul rând lui Strabon[1] – acesta consemnându-i lapidar, dar coerent şi bine integrat...
1. Izvoarele primare: Herodot şi Platon
Înzestrat de posteritate cu un prestigiu excepţional, personajul Zalmoxis are o "hagiografie" întemeiată, în vădit contrast cu notorietatea dobândită post-factum, pe un corpus foarte restrâns de surse, aproape exclusiv literare, în cuprinsul cărora, pe deasupra, el este...
Prototipul
Panoplia de arme curbe dacice, cu un larg evantai de forme şi dimensiuni, a făcut necesară o încercare de tipologizare, cu intenţia clară de extragere din arsenalul dacic a acelei arme care să corespundă cât mai fidel caracteristicilor temutei în epoca falx Dacica[1]. Acest demers, deşi s-a dovedit anevoios...
Caracterul războinic al geto-dacilor răzbate vizibil din textele antice, iar descoperirile
arheologice, care au relevat fortificaţii, morminte şi armament, îl confirmă şi îi justifică
renumele dobândit. Dimensiunea fenomenului militar din spaţiul nord-dunărean determină
existenţa unor elite a căror preocupare...
Dacă izvoarele literare care ne-au parvenit nu conţin nici o referire nemijlocită la la instituţiile asociate comunităţilor locale din cuprinsul teritoriului de referinţă (stare de fapt valabilă atât pentru epocile arhaică şi preclasică, cât şi pentru cea clasică a istoriei geto-dacilor), nu mai puţin adevărat este...
