I. Arie de aplicabilitate
I.1. Prezentele norme se aplică următoarelor categorii de articole:
- rapoartele ştiinţifice interne
- lucrările ştiinţifice realizate în baza contractelor de cercetare încheiate cu CSDR Lucus
- articolele destinate publicării în revista proprie “Acta Centri Lucusiensis”
- articolele destinate publicării în alte reviste ştiinţifice, dacă publicarea se face sub egida sau cu recomandarea CSDR Lucus
I.2. CSDR Lucus şi revista “Acta Centri Lucusiensis” înregistrează lucrări de istorie veche, analiza critică a izvoarelor, epigrafie, arheologie, numismatică, socio-demografie istorică, metodologia cercetării, precum şi cercetări interdisciplinare conexe, acoperind sub aspect spaţial teritoriul clasic de formare a limbii şi poporului român (arealul delimitat generic de Nistru, Tisa, Munţii Balcani şi Pontul Stâng), precum şi teritoriile din imediata contingenţă a acestuia, iar sub aspect cronologic, mileniile I î.Hr. şi I d.Hr., cu prelungiri până în epoca constituirii statelor medievale româneşti. Referinţele la realităţi şi problematici externe acestor delimitări crono-spaţiale pot fi avute în vedere în termeni de analiză comparatistă.
II. Limba de redactare
II.1. Toate articolele care intră sub incidenţa acestor norme se redactează integral în limba română. Prevederea se aplică şi aparatului critic, planşelor, tabelelor şi celorlalte categorii de anexe.
II.2. Redactarea va respecta riguros semnificaţiile şi ortografia termenilor utilizaţi, aşa cum sunt ele statuate în dicţionarele explicative editate sub egida Academiei Române.
II.3. În terminologia de specialitate se va da prioritate absolută termenilor adaptaţi limbii române literare. Orice inovaţie terminologică, inclusiv cele realizate prin împrumut din altă arie lingvistică, trebuie explicitată şi motivată. Fac excepţie de la această regulă traducerile izvoarelor literare, atunci când excepţia este impusă de imperativul obţinerii unui grad superior de acurateţe semantică.
II.4. Toate articolele vor fi însoţite de un rezumat în limba engleză. Rezumatul va avea dimensiuni proporţionale cu textul de referinţă, astfel:
între 300 şi 600 caractere – pentru texte până la 20 pagini standard
între 500 şi 1.000 caractere – pentru texte între 21 şi 50 pagini standard
între 700 şi 1.500 caractere – pentru texte între 51 şi 100 pagini standard
între 1.000 şi 2.000 caractere – pentru texte între 101 şi 150 pagini standard
între 1.500 şi 3.000 caractere – pentru texte peste 150 pagini standard
III. Condiţii generale de tehnoredactare
III.1. Tehnoredactarea lucrărilor se va face în format A4, prin următoarele programe-editor de texte: Microsoft Word, Office 97, 2000 sau 2003. Textul de bază va fi redactat cu caractere Times New Roman, corp 12 (cu excepţia titlului şi subtitlurilor), spaţiat la un rând.
III.2. Numele autorului (autorilor) vor preceda titlul general al lucrării, vor fi scrise cu corp 18 şi vor fi aliniate la stânga paginii. Rezumatul în limba engleză va fi scris cu corp 10 italic şi va fi aliniat la dreapta paginii. Antroponimele (inclusiv cele ale autorului/autorilor lucrării) se citează neînsoţite de titluri ştiinţifice, cu excepţia cazului în care se indică sursa unor informaţii inedite şi/sau se aduc mulţumiri.
III.3. Titlul general al lucrării va fi scris cu corp 18 sau 20 şi va fi aliniat pe centrul paginii. Titlurile capitolelor, subcapitolelor şi anexelor vor fi scrise cu corp 14 sau 16 şi vor fi aliniate la stânga paginii. Nu se acceptă scrierea cu caracter italic.
III.4. Lucrările mai mari de 20 de pagini standard vor avea obligatoriu un cuprins, aşezat la începutul lucrării. Cuprinsul poate fi precedat de un preambul de motivare sau prezentare generală a lucrării, sau de o prefaţă de recomandare a lucrării şi autorului/autorilor.
III.5. Aparatul critic (note de subsol, note de sinteză, glosare, indexuri, liste bibliografice, liste de abrevieri şi/sau simboluri, texte de ilustraţii, cuvinte-cheie) va fi redactat cu corp 10. Fac excepţie anexele, al căror text la fi redactat cu corp 12.
III.6. Citarea se va face în sistem Harvard, indicându-se, în ordine: numele autorului, anul apariţiei, pagina (după caz, ilustraţia, planşa, anexa sau nota). Dacă lucrarea citată are doi autori, vor fi menţionate numele ambilor. Dacă lucrarea citată are mai mulţi autori, se citează numele primului, urmat de sintagma “et alii”. În cazul în care sunt citate mai multe lucrări ale aceluiaşi autor, apărute în acelaşi an, numele autorului şi anul apariţiei vor fi însoţite de o literă mică, plasată alfabetic, în ordinea citării lucrării respective
III.7. Toate lucrările citate vor fi indexate la sfârşitul lucrării, într-o listă bibliografică, organizată pe patru secţiuni distincte: izvoare literare; literatură modernă – sinteze; literatură modernă – articole; webografie. La fiecare secţiune, lucrările vor fi aranjate în listă în ordine alfabetică, în funcţie de iniţiala numelui autorilor şi de anii de apariţie a lucrărilor, în cazul în care sunt citate mai multe lucrări ale aceloraşi autori. Dacă sunt mai mulţi autori cu acelaşi nume se va introduce şi iniţială prenumelui. În cazul webografiei, se citează sursa (adresa electronică), urmată de data ultimei accesări.
III.8. Ilustraţiile se introduc, pe cât posibil, în corpul textului, însoţite de textele asociate. Ilustraţiile se numerotează continuu, sub denumirea de figuri. Fac excepţie tabelele, care se numerotează distinct. Ilustraţiile pot fi prezentate distinct ca planşă sau pot fi asociate pentru prezentare în planşe, acestea numerotându-se distinct. Explicaţiile suplimentare textelor asociate se fac la noteze de sinteză, la sfârşit de capitol. Nu se admit trimiteri de la ilustraţii la note de subsol.
III.9. Notele de subsol vor fi numerotate continuu. Se admit trimiteri de la notele de subsol la notele de sinteză.