Muzeul Naţional de Istorie a României va expune în curând 49 de monede dacice de argint care au fost recuperate din SUA, în urma colaborării dintre autorităţile americane şi romane. Monedele descoperite în 2003, ca parte a unui mare tezaur, au părăsit teritoriul naţional în mod clandestin, fiind apoi depistate, în 2011, în cadrul comerţului internaţional de antichităţi, se explică într-un comunicat al muzeului. Cele 49 monede fac parte din singura emisiune dacică de argint cunoscută până acum, purtând pe revers o legendă scrisa cu litere greceşti, menţionând, după toate aparenţele, numele suveranului care a ordonat baterea lor - Koson. Ele au fost bătute în atelierul monetar de la Sarmizegetusa Regia în jurul anilor 44-29 i Hr. Piesele repatriate provin dintr-un mare tezaur, descoperit după anul 2003, în urma unor activităţi ilegale de detecţie şi săpături desfăşurate de membri ai unor reţele infracţionale, care au activat în zona Sarmisegetuza Regia, ultima capitală a Daciei preromane.
Muzeul Naţional de Istorie a României a mai anunţat că, în 26 iunie 2013, la Consulatul General al României de la Chicago a avut loc o ceremonie care a marcat recuperarea şi repatrierea din Statele Unite ale Americii a acestor 49 de monede.
În ultimii cinci ani, autorităţile române au reuşit să recupereze şi să readucă în ţară un număr important de piese arheologice şi numismatice dacice şi elenistice, constând în 13 brăţări dacice regale de aur (cântărind 12,633 kg), două umbones de scuturi dacice regale de paradă, 146 monede dacice de aur de tip Koson, 202 monede dacice de argint de tip Koson, 30 monede de aur de tip Lysimachos, emise la Callatis şi Tomis, 73 monede de argint şi bronz, precum şi a unui depozit de unelte şi arme de fier dacice, toate provenite din zona Sarmizegetusa Regia şi a altor cetăţi dacice din Munţii Orăştiei. Descoperirile pieselor de aur din Munţii Orăştiei, precum şi cele similare din zona Malaia Kopanya (Transcarpatia), Căpâlna ş.a.m.d. închid definitiv câteva teorii care au circulat în lumea ştiinţifică, în pofida contraargumentelor furnizate de izvoarele literare, precum cea privitoare la o aşa-zisă interdicţie sacră ce o-ar fi împedicat pe daci să folosească aurul.